Combaterea migrației ilegale: o mai bună gestiune a granițelor UE

Fluxul migranților și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aflați ce face Parlamentul în această privință.

Pentru a combate migrația ilegală, UE întărește controalele la frontieră, îmbunătățește gestionarea noilor sosiți și eficientizează repatrierea migranților ilegali. De asemenea, lucrează pentru a consolida migrația legală a forței de muncă și pentru a trata mai eficient cererile de azil.

Ce este migrația ilegală?

Migrația ilegală reprezintă deplasarea persoanelor din afara UE peste granițele UE fără a respecta cerințele legale de intrare, ședere sau rezidență într-una sau mai multe dintre țările UE.

Numărul traversărilor ilegale înspre Europa

În 2015, a existat o creștere semnificativă a numărului de treceri ilegale a frontierei în UE. Potrivit datelor furnizate de Frontex, agenția de frontieră a UE, au existat peste 1,8 milioane de treceri ilegale a frontierei, cel mai mare număr înregistrat vreodată. De atunci, numărul trecerilor ilegale a frontierei a scăzut semnificativ.

În 2021, aproximativ 140.000 de persoane au intrat ilegal în UE. Scăderea se datorează mai multor factori, cum ar fi întărirea măsurilor de control la frontieră ale UE, cooperarea dintre țările UE și scăderea numărului de refugiați care fug din zonele de conflict.

Reforma procedurilor UE de control la frontieră pentru migranți ilegali

În aprilie 2023, Parlamentul și-a aprobat poziția cu privire la revizuirea procedurii pentru gestionarea migranților ilegali la frontiera externă. Pe baza acesteia vor începe negocierile cu Consiliul.

Schimbările urmăresc o mai bună gestionare a provocărilor și aspectelor complexe ale migrației, asigurând în același timp respectarea și protejarea drepturilor și nevoilor migranților ilegali.

Propunerea implică o procedură mai rapidă și simplificată pentru cererile de azil direct după verificare. Acestea ar trebui finalizate în 12 săptămâni, inclusiv contestațiile. În cazul respingerii unei cereri, solicitantul trebuie repatriat în termen de 12 săptămâni.

Noile reguli ar limita, de asemenea, folosirea detenției. În timpul evaluării cererii de azil sau în cursul procesării procedurii de repatriere, solicitantul de azil trebuie să fie găzduit de țara UE. Detenția ar trebui folosită doar ca ultimă soluție.

Țările UE vor trebui să instituie mecanisme independente de monitorizare și evaluare a condițiilor de primire și de detenție, pentru a asigura respectarea legislației UE și internaționale privind refugiații și drepturile omului.

Verificarea migranților la frontiera UE

În aprilie 2023, Parlamentul și-a aprobat și poziția pentru o revizuire a regulamentului de screening. Deputații europeni sunt acum gata să înceapă negocieri cu țările UE. Regulile revizuite privind controlul se vor aplica la frontierele UE persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de intrare ale unui stat membru UE și care solicită protecție internațională la un punct de trecere a frontierei. Acestea includ identificarea, amprentarea, verificările de securitate și evaluarea preliminară a stării de sănătate și a vulnerabilității.

Procedura de screening ar trebui să dureze până la cinci zile, sau 10 în cazul unei situații de criză. Autoritățile naționale vor decide apoi fie acordarea protecției internaționale, fie inițierea procedurii de repatriere.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă

În decembrie 2015, Comisia Europeană a propus crearea unei Agenții Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a consolida gestionarea și securitatea frontierelor externe și pentru a oferi asistență polițiștilor de frontieră naționali.

Noua agenție, lansată în octombrie 2016, a reunit Frontex și agențiile naționale responsabile cu gestionarea frontierelor. Se preconizează a fi arondați acestei agenții 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027.

Fondul de management integrat al frontierelor

În rezoluția adoptată în iulie 2021 Parlamentul a aprobat Fondul de management integrat al frontierelor și a agreat alocarea a 6,24 miliarde de EUR pentru acesta. Noul fond va ameliora capacitatea statelor membre de gestionare a frontierelor asigurând totodată respectarea drepturilor fundamentale. Totodată va contribui la o politică a vizelor comună și va introduce măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile care ajung în Europa, în special pentru copiii neînsoțiți.

Fondul va funcționa în coordonare cu noul Fond pentru siguranță internă (FSI) care se axează pe combaterea terorismului, crimei organizate și criminalității cibernetice. FSI a fost aprobat de către Parlament tot în iulie 2021 cu un buget de 1,9 miliarde EUR.

Repatrierea mai eficientă a migranților ilegali

Document european de călătorie pentru repatrierea migranților ilegali

În septembrie 2016, Parlamentul a aprobat o propunere a Comisiei pentru un document de călătorie standard UE, pentru a accelera repatrierea cetățenilor din afara UE care rămân ilegal în Uniune, fără pașapoarte sau cărți de identitate valabile. Regulamentul a devenit aplicabil începând cu aprilie 2017.

Sistemul de informații Schengen

Sistemul de informații Schengen (SIS) a fost consolidat în noiembrie 2018 pentru a ajuta țările UE în repatrierea cetățenilor non-UE cu ședere ilegală. SIS include acum:

alerte privind deciziile de repatriere ale țărilor UE
acces la datele SIS ale autorităților naționale responsabile cu emiterea deciziilor de repatriere
măsuri de protecție pentru garantarea drepturilor fundamentale ale migranților

Directiva UE a returnării

Printr-un raport adoptat în decembrie 2020 deputații europeni au solicitat o mai bună implementare a Directivei returnării, cerând statelor membre să respecte drepturile fundamentale și limitele procedurale în aplicarea legislației UE cu privire la repatrieri, cât și să acorde prioritate repatrierilor voluntare.

Combaterea cauzelor profunde ale migrației ilegale

Conflictele, persecuția, purificarea etnică, sărăcia extremă sau dezastrele naturale sunt cauzele care duc la creșterea imigrației. În iulie 2015, deputații europeni au cerut EU să adopte o strategie pe termen lung pentru a acționa împotriva acestor factori.

Pe 6 iulie 2017 a fost aprobat un mecanism european ce mobilizează 44 de miliarde de euro pentru investiții în sectorul privat, în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene.

Noua Agenție UE pentru azil și Fondul pentru azil, imigrație și integrare

Agenția UE pentru Azil, cunoscută în trecut drept Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA), este responsabilă cu susținerea țărilor UE în implementarea Sistemului comun european de azil.

Fondul pentru azil, imigrație și integrare este un instrument financiar care susține eforturile UE de gestionare a migrației. În decembrie 2021 Parlamentul a aprobat bugetul mărit la 9,88 miliarde de EUR pentru 2021-2027 al acestui fond.

Acord cu Turcia privind migrația

Acordul dintre Uniunea Europeană și Turcia a fost semnat în martie 2016 urmare a numărului crescut de migranți ilegali și refugiați veniți în Europa prin Turcia urmare a războiului civil din Siria. Cele două părți au convenit să asigure îmbunătățirea condițiilor de primire pentru refugiați în Turcia și să deschidă canale sigure și legale către Europa pentru refugiații sirieni.

Conform acordului, Turcia a fost de acord să preia înapoi toți migranții și refugiații ilegali care au sosit în Grecia din Turcia după 20 martie 2016. În schimb, UE a fost de acord să ofere asistență financiară Turciei pentru a sprijini găzduirea refugiaților în Turcia, precum și să accelereze procesul de aderare al Turciei la UE și să asigure liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci care călătoresc în UE.

Un raport adoptat de Parlament pe 19 mai 2021 subliniază rolul important al Turciei în găzduirea a aproape 4 milioane de refugiați, adăugând că provocările acestei crize au fost accentuate de pandemia Covid-19. În același raport deputații au condamnat totuși folosirea presiunii migratorii ca instrument politic. Condamnarea a venit în urma relatărilor conform cărora autoritățile turce au încurajat cu informații greșite refugiați, migranți și solicitanți de azil să folosească ruta pe uscat spre Europa prin Grecia.

Sursa: europa.eu

Blog