Blog

  • 14 iun.

    Criza migranţilor, o ameninţare la adresa Balcanilor

    Dezechilibrul demografic, la nivel universal, dintre pătura mai săracă a societăţii şi acei cetăţeni mai înstăriţi va avea drept consecinţă un val de migraţie a unui popor către un altul, însă reacţiile sociale şi cele tratează subiectul rasă se vor dovedi a fi nesemnificative în comparaţie cu ceea ce vom trăi în viitorul nu atât de îndepărtat. Aceste migraţii au loc într-un număr considerabil şi ajung să producă adevărate şocuri sociale şi de securitate, fiind desemnate cel mai adesea prin intermediul unor concepte care denotă emigrarea. În cele mai multe cazuri, migraţiile sunt cauzate de războaie  şi apoi, în subsidiar, de condiţii de trai inumane, de nesuportat. Creşterea demografică, alături de reducerea surselor de hrană şi a resurselor, în tările subdezvoltatae, precum şi în cele în curs de dezvoltare, diferenţa uriaşă înregistrată între pătura mai săracă a societăţii şi cea mai înstărită, dar şi pericolele cauzate de migraţia internă şi varii conflicte adiţionale au condus la valuri de migraţie deplasându-se în masă către alte tări şi cu totul alte regiuni.

    Intensificarea stării de conflict cauzată de interesele unor mari puteri merge atât de departe încât sunt instrumentate schimbări forţate de regim politic, ori instaţe ale puterii, conflicte deja îngheţate sunt în prezent reactivate, toate aceste mişcări în plus faţă de un evident extremism religios şi naţional. În decursul acestui proces, Serbia şi poporul sârb vor întâmpina provocări semnificative pe tema securităţii şi siguranţei naţionale, dar şi ameninţări în ceea ce priveşte protejarea intereselor naţionale.

    Rapoartele dintre Croaţia şi Republica Serbia, precum şi cele dintre Croaţia şi Ungaria         s-au aflat în ultima perioadă într-o stare de criză din cauza migranţilor şi a tranzitării lor pe teritoriile ţărilor balcanice. Tot în această privinţă, unele ţări au luat decizia de a „apela la ajutorul” organelor de poliţie pentru a opri fluxul de migranţi, aşa cum a fost cazul Ungariei, apoi al Sloveniei şi în ultimă instanţă, al Austriei. Ca o consecinţă a închiderii graniţelor, s-a înregistrat un număr semnificativ de migranţi „blocaţi” în ţările de pe ruta către Balcanii de Vest. În imaginea alăturată se pot vedea clar graniţele închise ale ţărilor care se găsesc pe ruta menţionată, precum şi direcţiile alternative de tranzitare.

    Închizând graniţele şi odată semnat acordul din februarie 2016, dintre UE şi Turcia, s-a diminuat numărul de migranţi din cadrul ţărilor UE, în special pe ruta  Balcanilor de Vest, cu o  creştere însă pe rutele  maritime, în special acele puncte de acces din cadrul spaţiului central şi vestic mediteranean.

       Fenomenul migraţional, în special acele speţe catalogate drept ilegale prezintă repercusiuni dintre cele mai grave în ceea ce priveşte aspectul securitate pe teritoriul ţărilor aflate în ruta migraţiei, dar şi cele care reprezinţă destinaţia finală. Între patru şi cinci milioane de migranţi intră pe teritoriul unei ţări străine, alta decât meleagurile natale, cu un procent înregistrat între 30 şi 50%, în ceea ce priveşte trecerea ilegală de frontieră. Toate aceste schimbări demografice au generat în mod inevitabil o creștere considerată periculoasă pentru populația domestică, în acele aspecte esenţiale ale vieţii: sănătatea, prin numărul crescut de boli infecțioase, criminalitatea și terorismul. Pentru ţara considerată „gazdă”, valurile de migraţie sunt considerate o sursă destabilizatoare în ceea ce priveşte securitatea economică, realitate cauzată de afluenţa forţei de muncă ieftine şi a beneficiilor sociale acordate în cuantum neaşteptat de mare. O realitate emergentă ingrijorătoare o reprezintă contrabanda cu migranţi şi traficul de fiinţe vii, care a ajuns treptat o infracţiune cu grave implicaţii în ţările numite „de primă destinaţie”, dar în acelaşi timp şi o sursă de venituri ilicite, implicit neimpozabile.

    Problema acceptării migranților și a refugiaților conduce la tensiuni și o stare generală de  dezbinare, nu numai la nivel de comunitate internațională, dar și în interiorul Uniunii Europene şi în rândul statelor membre care se află la conducere.

    Unu din aspectele care se consideră a pune în pericol securitatea naţională a statului sârb este în strânsă legătură cu dezorganizarea socială din zonele considerate critice, întreruperea traficului, blocarea trecerii frontierelor, tulburarea ordinii publice, precum şi dificultăţile întâlnite în general în menţinerea unui echilibru social, la care se adaugă şi conflictele înregistrate între poliţie şi migranţi. Putem aduce în discuţie diverse alte activităţi criminale în directă legătură cu ceea ce numim în prezent criza refugiaţilor.  Aspectul şi totodată problema fundamentală în ceea ce priveşte criza migraţională din Balcani o reprezintă în prezent traficul de carne vie. Trecerea ilegală a graniţelor unei tări reprezintă de fapt un atac la suveranitatea statală, întrucât pune sub semnul întrebării capacitatea statului respectiv de a-şi stabili şi confirma controlul asupra propriului teritoriu.

    Dat fiind faptul că o parte din migranţi au fost direct implicaţi în acţiuni de război şi sunt instruiţi să desfăşoare operaţiuni de luptă atât în mediul rural, cât şi în cel urban, există o posibilitate reală de a întreprinde acţiuni teroriste, în regim personal, asupra unor ţinte care reprezintă o valoare în sine, cu scopul de a provoca teamă şi panică în rândul populaţiei. Din această cauză putem afirma, pe buna dreptate că această criză, a migranţilor, reprezintă o ameninţare la adresa stabilității Balcanilor.

    Cea mai mare presiune exercitată de această criză o regăsim în cazul Serbiei, a Greciei şi a Macedoniei, ceea ce reprezintă totodată o consecinţă a eşecului politicii migraţionale la nivel de Uniune Europeană, incapacitatea pactului NATO de a oferi stabilitate şi incompetenţa centrelor informale de putere de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii şi din cadrul Marii Britanii în ceea ce priveşte situaţia imigranţilor şi asigurarea unei stări de securitate în Europa şi în Orientul Mijlociu.

    Mii de refugiaţi, solicitanţi de azil şi imigranţi, incluzând aici şi copii, călătoresc prin zone periculoase , pe teritoriul Balcanilor, rămân în Macedonia şi Serbia, „prizonieri”, fără un acoperiş sigur sau perspective adecvate. Indicatorii sunt nenumăraţi, aceia care susţin teza conform căreia „Criza din Orientul Apropiat, prin intermediul valurilor migraţionale, s-a mutat în Balcani”, dar şi că aşa-numita comunitate internaţională va ajunge să ofere asistenţă financiară şi tot felul de beneficii elitelor naţionale aflate la putere şi aparţinând statelor balcanice invadate, în momentul trecerii în regim forţat a imigranţilor prin zona Balcanilor, tocmai pentru ca aceste elite să ajungă să accepte găzduirea unui număr cât mai mare de refugiaţi pe teritoriul statelor ce aparţin Balcanilor de Vest.

    În conturarea acestei strategii, un rol central îl are Germania, sub conducerea Angelei Merkel, susţinătoare declarată a drepturilor refugiaţilor, într-un rol în care îşi arogă dreptul şi găseşte justificare pentru exercitarea presiunii asupra ţărilor din Balcanii de Vest. Cancelarul german a susţinut în mod tacit măsurile menite să protejeze frontierele naţionale ale Ungariei, Sloveniei, Austriei şi Croaţiei, astfel încât respectivele state să poată susţine în perioada în care criza refugiaţilor ar deveni activă, „o rezervă de imigranţi în interiorul Balcanilor de Vest. Din aceste motive, în mai multe rânduri Uniunea Europeană a oferit Serbiei asistenţă financiară pentru a susţine construcţia de facilităţi şi locuinţe pentru imigranţi. Mass-media occidentală exploatează din plin această strategie, justificând-o printr-o protecţie extinsă de către UE asupra ţărilor balcanice, care ar fi „primit acea rezervă de refugiaţi”, fără a avea posibilitatea, o perioadă îndelungată sau poate niciodată, de a ocupa un loc în cadrul UE, în urma unui proces reuşit de  aderare. De asemenea, acest areal este considerat a fi un spaţiu de intersectare a neo-otomanismului tradiţional şi a intereselor turceşi de factură naţionalistă, într-un cadru balcanic. Cu toate acestea, o astfel de soluţie la criza imigranţilor s-ar potrivi mai degrabă unor conglomerate ca SUA, UE, Marea Britanie sau Turcia.  S-ar strânge aici un număr semnificativ de islamişti care să proiecteze războaie cu Occidentul. Cu astfel de strategii de rezolvare a crizei imigranţilor, Serbia ar ajunge mai vulnerabilă decât în timpul unui război, regim ce s-ar aplica şi intereselor sale naţionale. Din aceste motive Serbia trebuie să înţeleagă că anul ce urmează reprezintă un an foarte important în ceea ce priveşte siguranţa naţională, fără a permite ca în virtutea adoptării unor decizii şi strategii impuse, să devină o victimă colaterală a crizei imigranţilor.

    Comisariatul pentru refugiaţi, din Republica Serbia este deseori nevoit să intervină şi să pună în aplicare aceste hotărâri, ceea ce deseori se concretizează într-un pericol iminent pentru centrele locale care se află pe ruta migranţilor.

    Ţările din Balcani care se situează pe ruta flux de imigranţi ar fi aşadar într-un real pericol, în special Serbia şi Macedonia. Din spaţiul pe care îl urmărim îndeaproape, Serbia este cea mai puţin pregătită pentru o potenţială criză şi asta include de asemenea amenajarea graniţelor înspre sud, înspre Macedonia şi la sud-est, înspre Bulgaria. Ajutorul pe care îl oferă ţările europene, în ceea ce priveşte mâna de lucru şi patrulele desemnate pentru fiecare zonă în parte, după modelul Austriei şi Slovaciei, este mai mult simbolic.

    Hotărârea Ungariei de a-şi proteja graniţele în întregime (pe toată întinderea acestora) şi de a-şi crea astfel un scut în calea fluxurilor migraţionale, urmată de cea a Croaţiei conferă un pericol adiţional pentru zona ocupată de teritoriul Serbiei, în ceea ce priveşte numărul de imigranţi care va invada această zonă şi pe care o vom regăsi în consecinţă „blocată” aici. Într-o astfel de situaţie nu se aşteaptă totuşi înţelegere din partea autorităţilor europene cu privire la transferul imigranţilor către tările din Europa Centrală. Chiar mai mult de atât, se aşteaptă ca într-o astfel de situaţie Uniunea Europeană să ofere resurse financiare pentru ca valurile de imigranţi să rămână în ţările Balcanilor de Vest.

    Un asemenea număr de emigranţi va schimba sistemul existent de valori, cel naţional, precum şi cel religios, în rândul cetăţenilor afectaţi. Ţările creştine vor trebui să fie conştiente şi să ia în considerare această realitate, astfel încât popoarele care locuiesc în prezent în zona balcanică să nu ajungă o minoritate, în propria lor ţară. În acest fel, ceea ce vor resimţi statele afectate va reprezenta pierderea treptată a  suveranităţii, caz în care, chiar şi fără un război iminent, aceastea se vor transforma în „noi teritorii islamizate”.

    Există o serie de indicatori care susţin faptul că Germania, prin sateliţii săi şi anume Ungaria, Croaţia şi Austria va bloca trecerea imigranţilor pe teritoriul său şi că Grecia împreună cu celelalte state din Balcani sunt „destinate” să-i reducă pe aceştia la o stare de epuizare prealabilă.

    Strategia Statelor Unite ale Americii, a Marii Britanii şi a Germaniei în cazul crizei imigranţilor este clară, chestiunea rămâne doar de seriozitate şi de responsabilitate ce caracterizeză clasa politică ce conduce ţările din Balcanilor de Vest. În zilele mai frumose ce vor urma, având în vedere venirea primăverii, imigranţii se vor prezenta într-un număr semnificativ la punctele de trecere a frontierei şi în aceiaşi măsură regugiaţii vor fi reţinuţi tot în aceste locaţii, încercându-se totodată evitarea blocajelor, chiar dacă temporare.

    migrantcenter.ro

Comentariu

Lăsați un comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies