Blog

  • 02 sept.

    Criza refugiaţilor: Ce a reuşit Germania până acum?

    În urmă cu cinci ani, cancelara germană Angela Merkel rostea celebra propoziţie “Vom reuşi!”. În 2015 au venit în Germania sute de mii de migranţi în doar câteva luni. O retrospectivă şi un bilanţ.

    Nicio expresie rostită de Angela Merkel în toţi anii în care a fost cancelară a Germaniei nu a marcat mai puternic mandatele ei decât celebra “Vom reuşi”. Propoziţia ar fi trebuit să fie un factor motivator întru realizarea unei sarcini majore autoimpuse.

    În decurs de doar câteva săptămâni, zeci de mii de migranţi au intrat în Republica Federală venind mai ales pe ruta balcanică. Mulţi dintre ei fuseseră anterior blocaţi în Ungaria. Majoritatea veneau din Siria, alţii din nordul Africii, Irak, Afganistan.

    Merkel i-a lăsat să intre în Germania, chiar dacă pentru ei erau responsabile alte ţări membre ale UE, conform legislaţiei comunitare; urma abia mai târziu să fie verificat dreptul la azil al acestor oameni. La final, a fost vorba de aproape un milion de persoane care au cerut azil în Germania în 2015.

    Ministrul de Interne de atunci, Thomas de Maizière, a admis la ARD în această lună că “au existat atunci momente în care controlul a fost pierdut”. Succesorul său, fostul premier de land conservator din Bavaria, Horst Seehofer (CSU), a numit chiar situaţia din 2015 drept “domnia fărădelegii”.

    În retrospectivă, concurenţa politică vede lucrurile foarte diferit. Politiciana ecologistă Irene Mihalic declară: “A fost corect faptul că şefa guvernului nu a închis atunci graniţele. Alternativa ar fi fost un haos în inima Europei, cu un potenţial de conflict demn de luat în seamă.” Politicianul social-democrat Lars Castellucci îşi limitează aprobarea pentru decizia din 2015: “A fost greşit faptul că partenerii noştri europeni nu au fost incluşi corespunzător în acel proces, lucru care ne provoacă probleme enorme şi în ziua de azi.”

    Gottfried Curio de la partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este de cu totul altă părere: “Ar fi fost realist şi responsabil să se respecte dreptul şi legile…Dacă migranţii ar fi fost respinşi de la bun început, nu ar fi continuat să vină tot mai mulţi, şi mai puţini s-ar fi înecat prin urmare în Marea Mediterană.”

    Laude şi scepticism Merkel i-a emoţionat pe mulţi cu propoziţia ei “Vom reuşi”. În străinătate, multă lume a lăudat-o. “New York Times” scria la 5 septembrie 2015 că Germania ar fi întins refugiaţilor “o mână deschisă”.

    Televiziunea Al-Jazeera relata că “Germania şi-a deschis uşile şi graniţele pentru toţi cei nevoiţi să se refugieze şi să caute un loc unde să fie în siguranţă”. Dar scepticii s-au temut de la bun început că Germania exagerează. Alţii s-au întrebat ce este de “reuşit” mai exact şi dacă Republica Federală ar trebui să se simtă responsabilă pentru atâţia oameni din culturi diferite. Probabil că nicio altă propoziţie rostită de Merkel nu a divizat mai tare naţiunea germană decât “Vom reuşi”.

    Social-democratul Castellucci, al cărui partid era şi atunci partener junior de coaliţie al doamnei Merkel, crede că şefa guvernului ar fi trebuit să precizeze atunci anumite lucruri: “Ea ar fi trebuit neapărat să spună cum anume vom reuşi şi cine are ce de făcut. Ar fi trebuit să aibă loc atunci dezbateri publice pe această temă. S-ar fi evitat probabil disputa atât de încinsă între cei pro şi cei contra deciziei şi am fi luat probabil şi populiştilor apa de la moară.” 2015 nu ar trebui să “se mai repete” Ospitalitatea germană promovată de Merkel s-a sfârşit cel târziu în noaptea de Revelion 2015/16, când numeroase femei au fost agresate de migranţi la gara principală şi la Domul din Köln. Deja înainte avuseseră loc mai multe atacuri xenofobe asupra unor centre de refugiaţi.

    Politic, a profitat de nemulţumirile faţă de politica lui Merkel privind refugiaţii partidul anti-azil AfD. Formaţiunea a obţinut câştiguri serioase la numeroase alegeri şi a devenit la alegerile generale din 2017 cel mai puternic partid de opoziţie. Merkel a rămas mereu convinsă de decizia ei din 2015, dar a spus în decembrie 2016 la congresul CDU că o situaţie precum cea din vara lui 2015 “nu poate, nu trebuie şi nu are voie să se repete”.

    Legislaţia privind azilul a fost ulterior înăsprită. Numărul solicitanţilor de azil a scăzut însă constant din 2016, mai ales pentru că ţările de pe ruta balcanică au împiedicat accesul migranţilor.

    Cum merge integrarea? Cum arată azi integrarea migranţilor de atunci?

    În ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă, migranţii sunt mult sub media populaţiei germane. Doar jumătate din oamenii sosiţi din 2013 în Germania ar avea un job, potrivit unui studiu din 2020 al Institutului pentru piaţa muncii şi cercetare profesională.

    Iar trendul în general pozitiv este lovit acum parţial de pandemia de coronavirus, pentru că numeroşi refugiaţi care lucrează sunt acum concediaţi, se afirmă în studiu.

    În ceea ce priveşte criminalitatea, un alt indicator pentru integrare, reiese din raportul “Situaţia criminalităţii în contextul imigraţiei” (realizat de Oficiul federal de criminalistică) că migranţii comit mai multe delicte grave de genul crimă, lovituri cauzatoare de moarte, violenţe corporale grave sau viol.

    O explicaţie ar fi însă că în rândul acestora s-ar afla mai mulţi bărbaţi tineri, care comit mai des astfel de infracţiuni. Problematic rămâne şi faptul că statul german nu reuşeşte adesea să-i expulzeze pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse.

    Politicianul conservator Patrick Sensburg (CDU) crede că trebuie operată o demarcaţie clară: “Protecţia pentru refugiaţi este în opinia mea de înţeles drept ‘protecţie pentru o anumită perioadă limitată’. Cine vrea să vină să trăiască şi să muncească aici pe termen lung, are la dispoziţie alte căi, dacă are calificările prefesionale necesare şi dacă respectă valorile noastre.” Mai este încă mult de “reuşit” Societatea germană rămâne adânc divizată în chestiunea migraţiei.

    Cam 60% din cetăţeni cred că ţara este capabilă să se descurce cu refugiaţii, 40% sunt convinşi că nu va reuşi acest lucru.

    Politologul Herfried Münkler crede că anul 2015 ar fi “scos la iveală linia de separare din societatea germană” şi ar fi radicalizat politica: “Atracţia centrului politic cu care eram obişnuiţi şi-a găsit atunci sfârşitul.”

    A reuşit societatea germană la cinci ani de la fraza celebră rostită de Merkel? Fostul ministru de Interne de Maizière spune azi: “Am reuşit multe”. Colegul său de partid Patrick Sensburg crede că Germania ar fi “reuşit să rezolve în mare criza refugiaţilor din 2015”.

    Ecologista Irene Mihalic conchide: “Integrarea nu se face de azi pe mâine, ne vom ocupa de ea încă mult timp pe toate nivelurile. Sunt însă convinsă că migraţia reprezintă o mare şansă pentru Germania, mai ales cu privire la piaţa muncii şi la evoluţia demografică.”

    Studiile Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW) văd lucrurile în aceeaşi lumină. Germania s-ar afla pe drumul bun al reuşitei, dar DIW crede că vor exista încă destule dificultăţi cu care se vor confrunta atât migranţii, cât şi societatea care i-a primit.

    Christoph Hasselbach – Deutsche Welle
    Sursa: adevarul.ro

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies