Blog

  • 21 sept.

    Doar unul din patru migranți are șanse să rămână în România

    Poliția de Frontieră a prins, anul acesta, peste 4.000 de migranți care au încercat să treacă fraudulos granița, majoritatea fiind expulzați în țările de origine. Statutul de refugiat, însă, și, implicit, protecția statului român, le-au primit, în primele șase luni, 923 de persoane, cu 100 mai multe față de tot anul trecut și dublu față de 2015.

    În ultima perioadă, de când polițiștii de frontieră au descoperit mai multe ambarcațiuni cu migranți care încercau să intre în România pe Marea Neagră, s-a făcut adesea confuzia între migrant și refugiat. Migrantul este persoana care trece granița unui stat, fie legal, fie fraudulos, în timp ce refugiatul este persoana care primește legal acest statut din partea statului-gazdă, dar numai în anumite condiții stricte. „Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate ar fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice, sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește să solicite protecția respectivei țări“, a precizat Ins-pectoratul General pentru Imigrări (IGI), la solicitarea „României libere“.

    În primele șase luni ale anului, 923 de persoane – cele mai multe din Siria, Irak, Pakistan și Afganistan – au primit statutul de refugiat în România și toate drepturile care recurg de aici. Spre comparație, pe tot parcursul anului trecut, au primit acest statut 824 de persoane, iar în 2015 au fost doar 472 de cazuri.

    Peste 700 au venit din Grecia și Italia

    Din totalul de refugiați aflați pe teritoriul României, 727 dintre ei au ajuns în țara noastră din Grecia și Italia, ca urmare a protocolului de redistribuire stabilit de Comisia Europeană, la 22 septembrie 2015. Aceștia fac parte dintr-un prim val din totalul de 6.200 de refugiați pe care România s-a obligat să-i primească.

    Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în acest moment, în cele șase Centre Regionale de Cazare și Proceduri a Solicitanților de Azil (București, Timișoara, Maramureș, Rădăuți, Giurgiu și Galați) sunt cazați doar 245 de refugiați. Ceilalți au dreptul de a circula liber și de a-și alege locul de reședință.

    Drepturile refugiaților

    Persoanele care primesc statutul de refugiat sau o altă formă de protecție internațională au dreptul să rămână pe teritoriul României și să obțină permis de ședere și pașaport pentru trecerea frontierei de stat. În plus, arată IGI, aceste persoane au dreptul să-și stabilească domiciliul legal în România, să fie angajate de persoane fizice sau juridice, să beneficieze de asigurări sociale, să aibă acces la dobândirea unei locuințe la fel ca orice cetățean român și să aibă acces la toate formele de învățământ.

    Există și programe de integrare, pe care refugiații le pot accesa. Astfel, ei pot beneficia de cazare într-unul din centrele administrate de IGI, un ajutor material pe o perioadă de două luni (10 lei de mâncare, 6 lei bani de buzunar pe zi), cursuri de acomodare culturală și de limba română, plus un ajutor material nerambursabil în valoare de 540 de lei/persoană, acordat pe o perioadă de maximum 12 luni, cu condiția participării la activitățile programului de integrare.

    Ce se întâmplă cu migranții ilegali

    În ceea ce privește migranții ilegali, în primele șase luni ale anului au fost prinși aproape 2.500 de astfel de persoane, care încercau să treacă fraudulos granița. Apoi, până în august inclusiv, numărul lor a ajuns la aproape 4.000, de când Marea Neagră a devenit o rută importantă a migrației. De fapt, față de anul trecut, numărul celor care forțează frontierele României a crescut de aproape cinci ori.

    Poliția de Frontieră a identificat, în primul semestru, peste 350 de grupuri de migranți, 134 de traficanți și 80 de călăuze. Dintre cei prinși, majoritatea cer statutul de refugiat, dar până la a-l obține e cale lungă și puțini îl primesc. În prima jumătate a anului, de pildă, au fost emise 836 de decizii de returnare, iar alte 230 de persoane, cele mai multe din Pakistan și Irak, au fost îndepărtate sub escortă de pe teritoriul României, o creștere cu 11% față de anul trecut. De asemenea, „în cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtați în termen de 24 de ore, se constată o creștere cu un procent de 30%, fiind întocmite documente de luare în custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul țării noastre pentru 282 de persoane“, mai arată IGI. Alți 57 de migranți au ales programul de repatriere voluntară umanitară și au părăsit România la o dată stabilită în comun acord cu Organizația Internațională pentru Migrație.

    Închiși, amprentați, percheziționați

    Un exemplu recent, care arată ce se întâmplă cu migranții ilegali după ce sunt prinși pe teritoriul României, este grupul de 96 de persoane depistat, pe 9 septembrie, la bordul unei ambarcațiuni de agrement pe Marea Neagră.

    În cazul lor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la propunerea IGI, a dispus luarea în custodie publică a celor 96 de străini, iranieni și irakieni, din care 21 de femei și 36 de copii. Aceştia au fost introduşi în Centrele Pentru Străinii Luaţi în Custodie Publică din Otopeni  şi Arad până la îndepărtarea de pe teritoriul României.

    „Luarea în custodie publică este măsura de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă. Măsura de luare în custodie publică se dispune pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, de către Curtea de Apel, în situaţia în care nu a fost posibilă îndepărtarea străinului“, a informat Inspectoratul pentru Imigrări.

    Cele 96 de persoane au fost percheziționate, amprentate, fotografiate și supuse unui control medical, după ce au fost obligate să predea toate bunurile aflate asupra lor. Centrele de custodie au regim închis, migranții nu pot ieși, dar primesc hrană, asistență medicală, psihologică, juridică, le este respectată religia și cultura. Migranții rămân în aceste centre până la expulzarea lor în țările de origine.

    Sursa: romanialibera.ro

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies