Blog

  • 10 dec.

    Pactul global cu privire la migraţii: Principalele deplasări de migranţi din ultimii ani

    Anii 2000 au fost marcaţi de mişcări masive de populaţii care au fugit din calea conflictelor, a sărăciei sau persecuţiilor. Iată o parte dintre aceste deplasări, rezumate de France Presse.

    Siria
    Conflictul din Siria, declanşat de reprimarea sângeroasă a unor manifestaţii pentru democraţie, s-a soldat din martie 2011 cu peste 360.000 de morţi. În această ţară care număra circa 23 de milioane de locuitori, peste jumătate din populaţie a fost constrânsă să-şi abandoneze locuinţele din cauza luptelor. În jur de 6,6 milioane de sirieni sunt strămutaţi, adică deplasaţi în interiorul ţării.

    Alţii, adică peste 5,6 milioane, au fugit în străinătate, găsindu-şi refugiu în cea mai mare parte în ţările învecinate, potrivit ultimelor cifre ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (HCR). Turcia găzduieşte cel mai mare număr de sirieni înregistraţi de HCR, peste 3,6 milioane. Urmează Libanul – mai puţin de 1 milion (1,5 milioane conform Beirutului) – şi Iordania, cu 673.000 conform ONU (1,3 milioane conform Ammanului).

    Alte sute de mii de sirieni s-au refugiat în Europa, mai ales în Germania.

    Sudanul de sud
    Independent din 2011, Sudanul de sud a fost teatrul unui război civil timp de aproape 5 ani, conflict marcat de atrocităţi cu caracter etnic. Războiul din perioada decembrie 2013 – septembrie a.c. s-a soldat cu peste 380.000 de morţi şi a împins circa 4,2 milioane de oameni, adică o treime din populaţie, să-şi caute refugiu.

    Potrivit HCR, aproape 2,2 milioane dintre aceşti oameni au părăsit ţara, ajungând în special în Uganda (785.000), Sudan (764.000) şi Etiopia (422.000).

    Este una din cele mai grave crize umanitare din lume.

    Europa
    Sosirea masivă şi constantă de migranţi, ani la rând, a provocat o gravă criză a migraţiei, dar şi politică în Europa. Guvernele au înăsprit condiţiile de acces, iar unele au reînfiinţat controalele la graniţă.

    După un “vârf” de peste un milion în 2015, numărul de sosiri via Mediterana – sirieni, irakieni, afgani, africani din zona subsahariană – a tins să scadă: peste 362.000 în 2016, 172.000 în 2017.

    Totuşi, şi în 2018 numărul migranţilor ajunşi în Europa s-a ridicat la 132.500 de la începutul anului, 108.400 ajungând pe mare, conform Organizaţiei internaţionale pentru migraţie (OIM). Alţi 2.130 au murit încercând să traverseze marea.

    După închiderea progresivă a rutelor migraţiei în Mediterana de est (Turcia – Grecia) şi centrală, via Libia sau Tunisia şi Italia, a crescut presiunea asupra rutei occidentale, mai ales prin Maroc. Reţelele de trafic de migranţi şi-au intensificat activităţile cu destinaţia Spania, care, cu aproape jumătate din totalul sosirilor, a devenit în acest an principala poartă de intrare a imigraţiei clandestine în Europa.

    Venezuela
    Potrivit Naţiunilor Unite, circa trei milioane de venezueleni trăiesc în străinătate, dintre care 2,3 milioane au emigrat începând din 2015, fugind de grava criză economică, politică şi socială din ţara lor. Columbia, care împarte o graniţă de 2.200 kilometri cu Venezuela, a primit peste un milion, Peru – cel puţin 550.000, iar Ecuadorul – circa 300.000.

    Exodul venezuelenilor care fug de situaţia economică dezastruoasă marcată de penurii şi hiperinflaţie este considerat de agenţia ONU pentru refugiaţi drept cea mai masivă deplasare de persoane din istoria recentă a Americii latine.

    Honduras
    O caravană cu mii de migranţi, în principal din Honduras, plecaţi din ţările lor pentru a scăpa de violenţe şi sărăcie, a ajuns la jumătatea lunii noiembrie a.c la frontierele SUA. Au urmat alte caravane provenite din America centrală, formate din migranţi care au parcurs pe jos, cu autostopul sau cu autobuzul mii de kilometri în speranţa de a obţine statutul de refugiat în SUA.

    Circa 6.000 de oameni s-au strâns astfel în oraşul mexican Tijuana. Dar, neputând trece graniţa la care preşedintele Donald Trump a mobilizat mii de soldaţi, mulţi dintre ei au decis între timp să se întoarcă acasă.

    Sursa: agerpres

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies