Blog

  • 26 apr.

    Putinizarea Serbiei

    clip_image001În plină campanie electorală, premergătoare alegerilor anticipate din Serbia organizate la 24 aprilie, un muzeu din Jagodina, oraş aflat la 130 de kilometri sud de Belgrad, a dezvelit statuia de ceară a lui Vladimir Putin, prima figură de ceară a unui lider străin găzduită de respectivul muzeu. La eveniment, desfăşurat la finele lunii martie, au participat aproximativ 2500 de persoane.

    Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, care a participat la ceremonie, a afirmat despre Putin că este ”un puternic partener politic” al Serbiei, iar statuia preşedintelui rus este ”cea mai bună lucrare de artă a muzeului”, întrucât seamănă foarte tare cu originalul.
    ”Aproximativ 75% din populaţia sârbă îl respectă pe Putin şi Rusia, astfel încât am hotărât ca Putin să fie primul străin” din muzeu, a afirmat Dragan Markovic Parma, primarul oraşului Jagodina, care a dezvelit statuia. ”Rusia ne-a ajutat mult”.
    Alături de statuia lui Putin, muzeul a prezentat figurile din ceară ale fostului preşedinte Slobodan Milosevic şi a fostului premier sârb Zoran Djindjic.
    Anul trecut, publicaţia ”New Serbian Political Thought” a coordonat un sondaj de opinie la nivelul populaţiei sârbe, penru a stabili nivelul încrederii în liderii politici internaţionali. Sondajul a arătat că Vladimir Putin se bucură de cea mai mare încredere – 36.1% , fiind urmat de Angela Merkel, cu 7.3% vot de încredere.
    La mai bine de două decade de la prăbuşirea comunismului, Rusia curtează din nou ţările pe care odinioară le avea sub influenţă. Primul ministru ungar Viktor Orban a semnat un contract de 11 miliarde dolari în domeniul nuclear cu guvernul lui Putin şi încearcă să se muleze pe modelul liderului rus prin promovarea aşa-zisei ”democraţii iliberale”. Preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico au afirmat că Uniunea Europeană nu trebuie să afecteze interesele Rusiei.
    În Serbia, doar 11% din populaţia cu drept de vot îşi doreşte aderarea la UE şi NATO, alianţă care a bombardat Serbia de două ori în 1990, în timp ce 72% consideră că acest lucru este nociv Serbiei, potrivit unui sondaj de opinie derulat la 10 aprilie de către B92 TV şi Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie din Serbia.
    ”Este posibilă o intensificare a sentimentelor pro ruse” a afirmat Jovo Bakic, profesor de sociologie la facultatea de Filosofie din Begrad” şi să nu fiţi surprinşi să-l vedeţi pe Vucic (n.b. primul ministru sârb), după doi sau trei ani, schimbându-şi retorica dacă vede că Rusia şi nu UE, reprezintă alegerea populaţiei”.

    ”Ne dorim relaţii bune cu Rusia şi le avem” a afirmat Vucic într-un interviu acordat postului local de televiziune Happy TV la 21 martie. ”Dar ne dorim şi ne îndreptăm spre Uniunea Europeană”.
    Există o puternică afinitate culturală a sârbilor faţă de Rusia care i-a ajutat pe comunişti să preia puterea după cel de-al doilea război mondial. Ambele ţări sunt de rit majoritar Creştin Ortodox şi folosesc alfabetul chirilic, spre deosebire de alte state slave din regiune.
    Potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Euro Atlantice – CEAS, politica externă agresivă a Kremlinului a dus la intensificarea şi diversificarea unui conflict cu Occidentul, în regiune. Miza este ”Putinizarea” statelor din Balcanii de Vest, astfel încât aceste state să nu-şi îmbunătăţească standardele instituţionale şi democratice nici măcar atunci când vor fi integrate, în final, în UE. Odată integrate în UE, având standarde scăzute, aceste state vor putea fi date ca exemple drept ţări care au realizat că idealuri ca democraţia şi îmbunătăţirea nivelului de trai sunt doar utopii ale Occidentului. Un alt motiv pentru care Moscova doreşte să imprime şi să menţină modelul de lider al lui Putin în Balcanii de Vest este de a arăta ruşilor că politica antagonică a Moscovei faţă de Occident se bucură de un puternic suport în unele părţi ale Europei.
    ALEXANDRU NECULA, MigrantCenter

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies