Blog

  • 18 sept.

    Refugiaţii care vin pe Marea Neagră bagă spaima în turiştii de pe navele de croazieră

    Creşterea masivă a numărului de refugiaţi care sosesc în România traversând Marea Neagră loveşte şi în turism. Companiile care operează navele de croazieră tind să scoata România din circuitele turistice. România pierde anual milioane de euro pentru că navele de croazieră cu turişti străini trag mult mai rar în Portul Constanţa.

    În principal, spun experţii, situaţia este cauzată de serviciile precare oferite turiştilor. Dar nu este doar asta. Folosirea rutei pe Marea Neagră de către tot mai mulţi refugiaţi, dar şi atentatele din Turcia, determină companiile care operează croazierele să evite întreaga zonă a Mării Negre. Numai în ultima lună au pătruns ilegal în România aproape 500 de refugiaţi, salvaţi de poliţiştii de frontieră din Marea Neagră.

    Specialiştii în securitate estimează că afluxul refugiaţilor pe Marea Neagră va creşte constant, chiar dacă această rută este „neprietenoasă“. Astfel, ruta Mării Negre este una grea şi periculoasă din cauza condiţiilor meteo des schimbătoare şi a apei foarte reci, dar şi a numeroaselor sisteme de monitorizare militare.

    Anul acesta abia 14 nave de croazieră au îndrăznit să mai oprească în Portul Constanţa. Vârful istoric a fost atins în 2014, când 92 de nave cu peste 70.000 de pasageri au acostat la Constanţa.

    De ce se tem operatorii croazierelor

    Companii care operează croazierele nu vor să pună în pericol siguranţa turiştilor pe care îi transportă şi nici nu vor să aibă cheltuieli suplimentare. Astfel, comandanţii se tem să nu fie nevoiţi să ia la bord refugiaţi dacă aceştia au nevoie de ajutor, ceea ce până la urmă se traduce în costuri suplimentare. Potrivit legislaţiei maritime internaţionale, orice navă este obligată să acorde ajutor unui alt vas aflat în pericol.

    Aceeaşi legislaţie obligă şi Poliţia de Frontieră să intervină într-o situaţie de pericol.

    „Navele cu transfugi care au venit pe Marea Neagră au solicitat sprijin, erau în pericol să se scufunde. Unele erau în derivă, altele au eşuat. Procedurile internaţionale spun că atunci când un vas este în pericol şi solicită sprijin eşti obligat să i-l acorzi. La ultimul caz, de săptămâna aceasta, vasul cu imigranţi se afla în zona platformelor petroliere şi a cerut sprijin.

    Au sunat inclusiv la 112, iar o navă de la platformele petroliere a intervenit, pentru că asta spune legislaţia internaţională“, a explicat, pentru „Adevărul“, comisarul şef Fabian Bădilă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Acesta e descris procedura pe care trebuie să o urmeze poliţiştii de frontieră atunci când interceptează pe mare un vas cu migranţi. „Se face identificarea navei, a persoanelor de la bord, şi dacă se constată că au intrat ilegal în România se aplică procedurile ca la frontierele terestre. Intră în procedurile de azil, dacă migranţii solicită azil.

    Refugiaţii sunt duşi mai întâi la sediile Poliţiei de Frontieră din zonele respective, de exemplu, cei prinşi în apropiere de Mangalia au fost duşi la Poliţia de Frontieră Mangalia. Acolo, intră în proceduri specifice. Se demarează cercetări, pentru că refugiaţii au săvârşit o infracţiune – au trecut ilegal frontiera de stat.

    Cercetările se fac sub coordonarea unui procuror. În toate cazurile au fost identificate şi călăuze, care sunt arestate în momentul de faţă. Apoi refugiaţii sunt predaţi, conform procedurilor, colegilor de la Inspectoratul General pentru Imigrări, care îi duc în centrele de cazare“, a mai spus comisarul şef Fabian Bădilă.

    Refugiaţi blocaţi pe feribot

    Temerile celor care organizează croaziere pe Marea Neagră sunt îndreptăţite. Doisprezece migranţi, presupuşi a fi venit din Africa de Nord, sunt blocaţi de şapte săptămâni pe un feribot danez care făcea cursa Istanbul-Odesa, pentru că cele două ţări nu le permit debarcarea. Nord-africanii voiau să ajungă în România, dar au greşit nava. Imigranţii sunt încuiaţi în patru cabine, pentru că nicio ţară nu vrea să îi preia, scrie Guardian, citat de Hotnews.

    Potrivit operatorului feribotului, DFDS, atât Turcia, cât şi Ucraina au refuzat să îi accepte. “A existat o tendinţa către violenţă şi agresiuni şi au ameninţat că vor sări peste bord… aşa că nu există altă alternativă decât să-i încuiem în cabine”, a spus purtătorul de cuvânt al DFDS. Compania a angajat paznici turci şi a invitat reprezentanţi ONU pe nava pentru a-i chestiona pe bărbaţi, dintre care cel puţin şase sunt marocani şi patru algerieni.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră din Ucraina a afirmat că bărbaţii voiau să meargă din Turcia în România, dar s-au urcat pe feribotul greşit şi au ajuns în Ucraina, care nu îi primeşte.

    Contextul internaţional şi inerţia autorităţilor

    Specialiştii în turism pun însă accentul pe calitatea precară a serviciilor oferite turiştilor străini pentru ocolirea României, dar recunosc că şi contextul regional complicat alungă turiştii. „Este vorba şi de conjunctura internaţională. Managerii croazierelor au considerat că ar fi mai bine să ocoloască Turcia, unde au fost anumite atentate, şi să nu mai intre deloc în Marea Neagră.

    Deci, evită toată regiunea. Se reorientează către trasee noi. Migranţi sunt şi mai mulţi în Marea Egee şi Mediterana şi asta nu împiedică totuşi vasele de croazieră să meargă acolo. Nu o să ajungem să avem problemele Greciei, unde au venit foarte mulţi refugiaţi pe mare.

    Cursele de croazieră sunt programate cu mult timp înainte, deci nu a fost o scădere cauzată de fenomenul migraţionist pe Marea Neagră“, spune consultantul în turism Traian Bădulescu. La rândul său, consultantul în marketing turistic Răzvan Pascu afirmă că România nu prea are ce oferi turiştilor, iar faptul că nu suntem în Schengen îngreunează foarte mult procedurile de debarcare/îmbarcare. „La noi nu prea există infrastructură pentru vasele de croazieră, iar în afară de Constanţa nu ai unde să acostezi.

    Mai este apoi birocraţia. Nu suntem ţară Schengen, iar formalităţile de debarcare sunt anevoiase. Fenomenul migraţionist este de natură să dea temeri. Unii şi-au securizat mai bine frontierele, dar alţii n-au fost capabili să o facă. E greu de spus dacă asta ne va afecta turismul“, spune specialistul.

    Cât pierde statul român

    Cert este că România pierde prin eliminarea sa din circuitele turistice ale navelor de croazieră. „Fiecare turist care coboară în Portul Constanţa cheltuieşte în medie 80-100 de euro. Vorbim aici, în primul rând, de excursii opţionale, care pe orice vas de croazieră al căror preţ sare de 100 de euro.

    Turiştii sunt duşi în Deltă, la degustări de vinuri şi în Capitală. Toate companiile sunt foarte bine organizate, au parteneri locali la sol care preiau turiştii imediat. Aceşti turişti au prioritate de debarcare şi îmbarcare. Taxele portuare care ajung la stat sunt de circa 10-15 euro pentru fiecare turist.

    Se adună sume foarte mari“, a explicat Răzvan Pascu. Ioan Băşea, directorul general al Croaziere.net, companie specializată în acest tip de vacanţe şi care reprezintă pe piaţa româneacă 25 de linii de croazieră din întreaga lume, susţine că statul român nu depune niciun efort şi aşteaptă ca banii să vină de la sine.

    „Există un feedback negativ din partea turiştilor. România pierde foarte mult aici. În primul rând, sunt taxele portuare. Aici sunt bani frumoşi. Taxele sunt pe persoană, în jur de 10-15 euro.

    Dacă punem o medie de 2.000 de turişti pe vas vă daţi seama ce sume se adună. Pasul doi, turiştii nu mai cheltuie bani în România. Statul român nu investeşte nimic, nu face niciun fel de promovare. Statul încaseasă nişte bani prin simplul fapt că suntem şi noi la Marea Neagră şi avem un port acolo. Noi suntem pe varianta aia: lasă bă că merge şi aşa…“, a spus Ioan Băşea.

    Peste 150 de migranţi din Iran şi Irak salvaţi de pe mare

    Cel mai recent caz al unor refugiaţi recuperaţi pe mare s-a petrecut la începutul acestei săptămâni. O nava plină cu migranţi la bord, care a eşuat pe Marea Neagră, a fost remorcată de către ambarcaţiuni ale Poliţiei de Frontieră în Portul Midia. La bord se aflau 157 de persoane, între care 56 de copii, din Iran şi Irak, ei fiind supuşi procedurilor de verificare, operaţiune care a avut loc la sediul Gărzii de Coastă.

    Ambarcaţiunea a fost detectată pe Marea Neagră marţi, în jurul orei 11.00, de către poliţiştii de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră – SCOMAR. Vasul se afla la aproximativ 32 mile marine Est Midia şi se îndrepta din apele internaţionale spre cele teritoriale româneşti, ţintă confirmată de un elicopter al Ministerului Apărării Naţionale ca fiind o ambarcaţiune cu multe persoane la bord.

    Garda de Coastă a intervenit cu două nave care au plecat spre ambarcaţiunea suspectă, iar totodată s-a solicitat sprijinul Marinei Militare, care a participat cu o navă de intervenţie aflată în zonă.

    De asemenea, au fost informate autorităţile de frontieră bulgare şi turce. Nava, care plutea în derivă, a transmis prin sistemul radio mesaje de ajutor din cauza vântului puternic, iar, din primele date comunicate, ambarcaţiunea are la bord mai multe persoane care se află în pericol.

    Cum funcţionează sistemul SCOMAR

    Vasul cu imigranţi a fost detectat cu ajutorul sistemului SCOMAR. Acesta constituie o componentă a Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat. Este un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologie modernă, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră.

    Se asigură astfel transmiterea informaţiilor obţinute de la staţiile de senzori la Centrul de Comandă şi Control. Sistemul SCOMAR este alcătuit din staţii de senzori, reţele de comunicaţii şi Centrul de Comandă şi Control.

    Staţiile de senzori detectează, identifică şi urmăresc navele suspecte, folosind funcţiile radarului şi ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obţinute către Centrul de Comanda şi Control, unde ameninţarea este analizată şi apreciată. Mai departe sunt transmise dispoziţiuni de interceptare şi/sau de salvare, de la caz de caz de către structurile special destinate.

    Sursa: adevarul.ro

     

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies