Blog

  • Acasă
  • /
  • Articole și analize
  • /
  • REPUBLICA SRPSKA, PREGĂTITĂ SĂ OPREASCĂ PLANUL OCCIDENTULUI: Ruta migranţilor nu este întâmplătoare, scopul este de a schimba structura populaţiei din Republica Serbia
  • 17 iun.

    REPUBLICA SRPSKA, PREGĂTITĂ SĂ OPREASCĂ PLANUL OCCIDENTULUI: Ruta migranţilor nu este întâmplătoare, scopul este de a schimba structura populaţiei din Republica Serbia

    Imigranţii nu susțin că şi-ar dori să rămână în Bosnia şi Herţegovina, însă spun că le este mai bine aici, decât în Afganistan sau în Siria, locul din care vin, acesta fiind probabil motivul pentru care președintele Republicii Srbska, Milorad Dodik presupune că intenţia unui procent dintre migranţi este de a râmâne în această parte a Balcanilor.

    Preşedintele Republicii Srpska este conştient că există forţe externe care încearcă să schimbe structura populaţiei care în primă instanţă ar putea părea nefavorabilă în Serbia.

    Milorad Dodik, a propus ca Bosnia și Herțegovina să-şi închidă granițele pentru imigranții care nu au contenit să treacă graniţele ţării, de la începutul acestui an, spunând că nici țara, nici entitățile sale nu au capacitatea de a face față posibilului aflux de mii de noi imigranți.

    Acestea nu sunt idei, totul este planificat

    Vom face tot posibilul pentru a ne proteja stilul de viață, aşa cum este în momentul de faţă. Nu vrem să schimbăm structura populației și vom lua toate măsurile pentru a ne proteja proprietatea și oamenii “, a afirmat Dodik.

    Totul indică faptul că ruta migranților a fost schimbată și redirecționată către Bosnia și Herțegovina de dinainte, spune analistul Andjelko Kozomar, din Banja Luka, adăugând că totul a fost planificat cu intenția de a transforma Bosnia și Herțegovina într-o nouă bază de refugiați pentru acei imigranţi care ar putea ajunge în Uniunea Europeană, cu scopul de a se stabili acolo.

    Aşadar, nimic nu s-a întâmplat de fapt şi de drept, nu s-a luat nicio măsură. Imigranţii spun însă că au ghizi, că planul este deja făcut, încotro trebuie să meargă şi că totul este discutat pentru porţiunea de până la intrarea în Bosnia şi Herţegovina,  ceea ce costa aproximativ opt mii de dolari.

    Bosnia şi Herţegovina este destinaţia aleasă, întrucât reprezintă o regiune instabilă, o ţară fără suveranitate proprie, aceasta fiind o situaţie remarcată atât de OHR (Comunitatea Internaţională), cât şi de către EU şi de alte câteva instituţii şi ambasade, cum ar fi cea a Statelor Unite, considerată a fi una din ţările care joacă rolul de putere cu drept de veto la nivel mondial.

    Ei sunt cei care hotărăsc tot. Ei au putere de decizie chiar şi în privinţa vieţii şi a morţii în Bosnia și Herțegovina, aşadar şi asupra cazării refugiaților din Orientul Mijlociu. Bineînţeles că sârbii nu vor accepta asta și nu vor permite ca teritoriul să fie un poligon, în primul rând pentru refugiați care urmează a sosi, ci și pentru acele consecinţe inerente afluxului migraţional.

    La întrebarea cu privire la varii incidente care au avut loc şi i-au vizat de imigranţi, reiese că Bosnia şi Herţegovina şi bosniecii nu reprezintă un loc şi implicit un popor care să îmbrăţişeze acest stil de viaţă. Este natural ca Republica Srpska să încerce să se apere în  faţa acestui fenomen, iar Guvernul este într-adevăr conștient de pericolul iminent și de aceea a avut loc o sesiune extraordinară a Guvernului dedicată acestui aspect. La întâlnire nu au participat doar președintele Republicii Srpska Milorad Dodik, ci și președintele Adunării Naționale și cei mai responsabili oficiali din cadrul acestei instituţie. Republica Srpska este sub constantă amenințare, deoarece linia de demarcaţie a rutei  migraționale trece pe teritoriul său, în drumul spre Uniunea Europeană, către Velika Kladuşa[1] și spre Karlovac[2], în Croația și apoi spre granița cu Slovenia.

    Republica Srpska trebuie să găsească o modalitate de prevenire şi închidere a acestei rute, luând în considerare faptul că în circumstanțe cu mai puţine implicaţii nu a beneficiat nici de sprijinul organelor reprezentative bosniace şi nici de cel al Consiliului de Miniștri. Situația nu este deloc simplă, trebuie să ținem seama de dimensiunea umanitară a acestei probleme, dar mai presus de toate trebuie să avem în prim plan interesele cetățenilor care trăiesc în Republica Srpska.

    Imigranții, de exemplu, la Saraievo nu doresc să meargă la centrele de refugiați, stau pur şi simplu în parcuri, în centrul orașului. Aceasta nu reprezintă doar o problemă pentru oraș, ci amenință per total starea cetăţenilor întrucât reprezintă un focar de infecţie. Guvernul a dorit să prevină toate aceste probleme și a anunțat deja că Republica Srpska nu va primi refugiați și că va veni cu soluţii pentru redirecţionarea acestora.
    Imigranții nu vor recunoaşte în primă instanţă că vor să rămână în Bosnia și Herțegovina, însă condiţiile de aici sunt net superioare celor din ​​Afganistan sau Siria, de unde vine valul migraţional, context în care Dodik presupune că întenţia unui procent din ei ar fi să rămână pe teritoriul BiH. Și aici avem exemple, dar foarte izolate, că anumiți refugiați de credința ortodoxă, veniţi din Siria, au fost acceptaţi aici în Republica Srpska. Ei studiază şi muncesc, însă numărul lor nu reprezintă unul demn de luat în considerare. Dodik știe că există forţe externe care încearcă să schimbe această structură foarte compactă şi deci nedorită, în ceea ce priveşte dinamica populației din Republica Srpska, unde 87% sunt sârbi. Se estimează că intenția este de a schimba această structură, dar este un proces lung, care nu poate avea loc peste noapte “.

    Republica Srpska nu se poate confrunta singură cu această problemă, însă nu poate nici să aștepte ajutorul organelor reprezentative din Sarajevo.
    În această privinţă, mai mult ca sigur nu va primi ajutor de la Sarajevo. Republica Srpska nu va trimite decât poliţie și în acest sens poate împiedica intrarea unui procent de refugiați, însă procesul este per total aproape imposibil, dacă nu din alt motiv, din cauza configurației locale, care implică relief montan, deluros, împădurit, astfel încât aceştia pot pătrunde pe teritoriu bosniac din orice parte, staţionând în centrul oraşului Sarajevo – pur şi simplu într-un parc. Rezultă astfel că este aproape imposibil ca bosniacii să poată prinde aceşti refugiaţi, pentru ca mai apoi să-i poată deporta.

    [1] Oraş şi municipalitate din Bosnia şi Herţegovina.

    [2] Oraș în cantonul Karlovac, Croația

Comentariu

Lăsați un comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies