Blog

  • Acasă
  • /
  • Articole și analize
  • /
  • Serbia are pregătit un scenariu secundar cu privire la imigranți, însă totul depinde de acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia.
  • 23 iun.

    Serbia are pregătit un scenariu secundar cu privire la imigranți, însă totul depinde de acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia.

    Secretarul de stat de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Nenad Ivanišević susţine că răspunsul la întrebarea ce vizează imigranții venind dinspre Orientul Mijlociu şi care vor continua să sosească în Serbia, depinde doar de acordul dintre Uniunea Europeană și Turcia privind șederea acestora în cadrul spaţiului turc, precum şi dacă această înţelegere va fi respectată.

    “Depinde exclusiv de acordul dintre Uniunea Europeană și Turcia. Cred cu tărie că nu avem motive de îngrijorare, cu toate că președintele turc Taipei Redzep Erdogan se declară nemulțumit de modul în care se discută punerea în aplicarea a acestuia. Motivul real al nemulţumirii sale, după cum declară chiar el îl reprezintă partea financiară a acordului, din momentul punerii în aplicare a prevederilor care privesc aspectul acesta, un aspect care poate fi corectat cu ușurință “, susţine Ivanišević.

    După o evaluare iniţială a  situaţiei, Ivanišević susţine că fluxul actual de imigranți nu depinde de condițiile meteo. “Ei vin, fie rece, oricare ar fi starea vremii, fie că e cald, fie că e frig.”

    Purtătorul de cuvânt al armatei sârbe, căpitanul Jovan Krivokapić a declarat că armata sărbă și poliția sunt pregătite să se implice cu toate forţele din dotare în chestiunea problematică a intrării ilegale a imigranților pe teritoriul ţării.

    “Însă problema migraţiei ilegale nu este o problemă pe care să o putem rezolva singuri, ea depinde de toate țările care se regăsesc pe ruta imigranților”, afirmă acesta.

    Un aspect care a fost repetat totuşi a fost acela că Serbia nu va construi garduri la granițe, un aspect foarte relevant în acest sens fiind acela că la graniţa cu Bulgaria, din cauza terenului accidentat, cel mai probabil nici  nu s-ar fi putut construi nimic.

    Un ultim aspect subliniat a vizat scenariile de rezervă puse la punct de către Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu armata sărbă şi anume ceea ce se va întâmpla în cazul în care tranzitul migranților prin Europa se va sista în întregime.

    “Am elaborat scenarii, ca urmare a colaborării dintre Ministerul Afacerilor Interme și armata sârbă. O parte dintre acestea bineînţeles, se află sub incidenţa secretului de serviciu”, spune Ivanišević, timp în care Krivokapić subliniază că astfel de planuri se pun la punct încă din 2015.

    “De atunci şi până în momentul de faţă 700.000 de migranți au trecut prin Serbia, ceea ce înseamnă că noi constant actualizăm aceste scenarii”, spune Krivokapić.

    Ivanišević la rândul său a susţinut în cadrul acestei discuţii faptul că Ungaria mai mult ca sigur nu va primi imigranții care chiar astăzi au intrat pe teritoriu ungar,  mergând pe jos.

    Cu toate că admite caracterul dur al afirmaţiilor sale, Ivanišević  confirmă adevărul şi anume că oficialităţile sârbe primesc în mod constant finanţările cele mai mici din cadrul UE, analizând sumele primite de către fiecare din țările care se regăsesc pe ruta imigranților.

    “Grecia a primit 500 de milioane de euro, iar noi 40 de milioane. Și fiecare imigrant care a trecut prin Grecia a trecut bineînţeles şi prin Serbia. Mai mult decât atât, condițiile pe care le-am creat pe teritoriul sârb sunt cele mai bune. Nu știm exact unde sunt centrele private de primire refugiaţi în Grecia, ştim clar că nu există niciunul în Macedonia. Deși toate țările s-au angajat să crească în viitorul apropiat capacitatea de primire a imigranţilor, în centrele aferente de refugiaţi, numai în Serbia există centre de primire care pot adăposti până la 6.000 de persoane, în orice moment “, a afirmat Ivanišević. În plus, spune acesta,  pe lângă costurile care există în prezent se vor adăuga cele aferente furrnizării de servicii medicale pentru imigranți.

    Krivokapić subliniază faptul că în prezent nu există motive pentru a considera criza imigranților ca având vreo legătură cu pericolul pe care îl reprezintă actele de terorism.

    “Pericolul terorismului nu este o noutate, suntem cu toții imigranți care au intrat într-un fel sau altul în această țară și chiar acum doi ani, în cadrul mai multor controale de rutină am căutat armament în cadrul frupurilor de refugiaţi sosiţi pe teritoriu sârb şi nu am găsit nimic.Găsim niște bucăţi din uniforme, ceea ce ne confirmă faptul că acestia au fost surprinşi în anumite conflicte militare, însă nu putem asocia aceste detalii cu terorismul “, spune acelaşi Krivokapić .

    “Atacurile din Paris și Bruxelles au fost înfăptuite de către cetăţeni ai Uniunii Europene, născuţi şi având o viaţă activă în ţările din spaţiul european “, a subliniat acesta.
    Ivanišević contestă posibilitatea vreunei schimbări de perspectivă în ceea ce priveşte tratamentul mediatic al imigranților, întrucât în ultima perioadă s-au raportat incidente din ce în ce mai frecvente însă adesea, aceste raportări sunt strâns legate de ideea de solidaritate şi influenţate de noua atitudine a statului față de imigranți.

    “Politica Serbiei față de migranți nu se schimbă. Armata și poliția nu au folosit forța împotriva lor … declară Ivanišević, în timp ce purtătorul de cuvânt al armatei enumeră exemple pozitive în care poliția și soldații au salvat viața imigranților care au solicitat refugiu pe teritoriu sârb.

    Krivokapić afirmă că armata sârbă și Ministerul Afacerilor Interne au două sarcini clare: să împiedice şi să susţină prevenirea încercărilor ilegale de intrare pe teritoriu sârb a imigranților și de prevenire a traficului de persoane.

    “Până acum am împiedicat aproximativ 10.000 de intrări ilegale pe teritoriul Serbiei. Din acest număr, în aproximativ 8.800 din cazuri grupurile de imigranţi s-au predat în momentul în care au văzut membrii armatei și ai poliției, de la frontieră. Am găsit încă 960 de migranți care au înaintat până mai departe, spre centrul ţării “, a declarat Krivokapić, adăugând că în aceste cazuri refugiaţii au fost trimişi mai departe, către centrele private de primire.

    El adaugă că unităţile de securitate sârbești îşi desfăşoară activitatea având o cooperare excelentă cu colegii bulgari și macedoneni.

    „Însă, sincer vorbind, este clar că nu este şi nu a fost până acum în interesul lor să-şi închidă graniţele către Serbia, pentru a împiedica fluxul migraţional, “, susţine purtătorul de cuvânt, întrebat dacă autoritățile de frontieră macedonene și bulgare „închid la rândul lor ochii“ în ceea ce priveşte valurile de imigranţi.
    Vorbind despre patrula poliției maghiare şi dacă sunt de acord cu prezenţa acesteia la granița cu Bulgaria, acelaţi Krivokapić susţine că orice ajutor este binevenit.

    “În primul rând, am avea nevoie de mijloace tehnice, de camere termografice, asta așteptăm în viitorul apropiat”, a spus el.

    Un alt argument demn de luat în considerare este acela că majoritatea contrabandiștilor care au fost arestați erau cetățeni sârbi. “Din cei 53 de traficanţi arestați, peste 40 din cetățeni sunt din păcate cetățenii noștri. Problema este mare, se referă la câştigurile imense şi oportunităţile pe care aceştia o au şi anume de a primi între 800 și 1300 de euro pentru fiecare persoană introdusă în ţară. Pentru câteva ore cât stau cu frică, aceştia ajung să obţină sume importante de bani “, spune el.

    El a adăugat că nu este neobișnuit ca minorii să fie printre contrabandiști, întrcât legea lor acordă alte drepturi şi statut copiilor: “Drepturile copilului sunt mai presus de toate. Chiar acum câteva zile am prins un grup de patru contrabandiști care transportau 60 de migranți, surprinderea noastră fiind totuşi să vedem că liderul lor era un copil minor “, a spus Krivokapić.

    Ivanišević a adăugat că statul mulțumește tuturor organizațiilor nonguvernamentale care participă activ la susţinerea şi asigurarea bunăstării imigranților, semnalând însă că problema se reflectă în destinaţia acestui sprijin financiar extern care se adresează în principal refugiaţilor şi nu statului care îi are pe aceştia în grijă.

    “Mulțumim organizaţiei Miksalişta[1], mulţumim tuturor. De asemenea, un rând de mulţumiri se îndreaptă şi către organizațiile umanitare pastorale (bisericeşti) care au participat în acest proces şi ne-au întins o mână de ajutor, organizaţiilor Merhamet şi Caritas “,  a subliniat Ivanišević.

    [1] Organizaţie şi centru pentru imigranţi şi persoane refugiate, din Belgrad.

    migrantcenter.ro

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies