Blog

  • 23 ian.

    Serbia expulzează solicitanți de azil în Uniunea Europeană

    Într-o sentință răsunătoare, Curtea Constituțională a Serbiei confirmă că forțele de securitate sârbești expulzează în mod ilegal migranți – în Bulgaria. DW a consultat dosarul.
    Oamenii au fost descoperiți într-o dimineață geroasă de sâmbătă, nu departe de granița cu Serbia, de către polițiști bulgari. Cei 25 de afgani, între care 7 copii, petrecuseră noaptea în pădure. Potrivit raportului întocmit de polițiști, migranții au fost audiați. Aceste lucruri se întâmplau la data de 4 februarie 2017.

    Astăzi, patru ani mai târziu, nu mai există niciun dubiu: forțele de securitate sârbești au alungat în mod ilegal din țară solicitanți de azil, în loc să-i cazeze în centre de refugiați. Acest lucru a fost confirmat de o sentință a Curții Constituționale de la Belgrad. Activiștii pentru drepturile omului deplâng de ani de zile comportamentul brutal al polițiștilor cantonați de-a lungul rutei balcanice, timp în care instituțiile oficiale au negat constant existența așa-numitelor ”pushbacks” – expulzări ilegale. Până în prezent, la nivel european nu prea există sentințe asemănătoare cu cea pronunțată la Belgrad.

    ”Decizia Curții aproape că nu poate fi supraevaluată. Dintre toate încălcările drepturilor omului, expulzările ilegale sunt cel mai greu de dovedit”, a declarat pentru DW avocatul Nikola Kovačević, autoarea plângerii depuse la Curtea Constituțională. ”Nu mai este un secret că astfel de expulzări continuă să se petreacă în Serbia și nimeni nu este tras la răspundere”.

    Din informațiile existente la dosar, în noaptea de 3 februarie 2017, la puțin timp după miezul nopții, polițiști sârbi au observat un grup de migranți la câteva sute de metri de granița bulgărească. Oamenii au urcat în două mașini și au plecat spre centrul Serbiei.

    Cei doi șoferi, care sunt cetățeni sârbi, au fost arestați câteva minute mai târziu. Erau contrabandiști – o industrie criminală care continuă să înflorească în Balcani. Șase bărbați, patru femei și șapte copii, toți din Afganistan, înghesuiți într-un VW Passat. În numele lor a fost ulterior depusă plângerea.

    În acea noapte au fost închiși într-o celulă a secției de poliție Gradina, într-o încăpere cu tencuiala căzută, fără apă, încălzire, toaletă. Și fără avocat pentru cei arestați. Ofițerii s-au ocupat până în zori de formalităţi.

    În aceeași zi, afganii au fost nevoiți să depună mărturie la un tribunal pentru infracțiuni administrative, sub acuzația de trecere ilegală a frontierei sârbe. O judecătoare i-a achitat, arătând că aceștia trebuie considerați solicitanți de azil, poate chiar victime ale traficului de persoane. Protocoalele de interogare ale afganilor sunt similare. Toți au călătorit de-a lungul mai multor luni de la Kabul sau Mazar-e Sharif, prin Iran, Turcia, Bulgaria, iar în unele locuri au plătit bani contrabandiștilor.

    Nu se pot întoarce în patrie din cauza războiului și a talibanilor.

    Judecătoarea a dispus ca poliția să trateze oamenii drept potențiali solicitanți de azil și să emită notificări adecvate, astfel încât aceștia să poată fi cazați într-un centru de primire pentru refugiați. Polițiștii spun că au respectat decizia instanței, informând în legătură cu aceasta și luându-și rămas bun.

    A ignorat poliția decizia de achitare?

    Însă instanța crede o altă mărturie, potrivit căreia afganii au fost obligați să urce într-o dubă a poliției. Apoi, migranții au fost transportați în pădurea de la granița bulgară și duși înapoi în Bulgaria. ”Nu ne-au lovit, dar ne-au luat documentele pentru centrul de refugiați sârbesc”, a declarat unul dintre afgani câteva zile mai târziu prin intermediul serviciului de mesagerie Viber. Migrantul a luat legătura, prin intermediul unui traducător, cu avocatul Kovačević. O femeie afgană a scris: ”Mi-au luat telefonul. N. și un alt băiat au fost loviţi cu piciorul”.

    Curtea Constituțională nu a avut sarcina de a stabili cine sunt exact ofițerii de poliție și eventual soldații care au expulzat ilegal refugiații. Ministerul de Interne păstrează tăcerea în astfel de cazuri. ”Identitatea oficialilor care au dus refugiații în pădure la minus două grade trebuie stabilită grabnic”, insistă Kovačević. ”Văd decizia instanței ca un avertisment pentru ministerele Apărării și de Interne”.

    Deocamdată, avocatul poate fi mulțumit, de vreme ce despre sistemul judiciar din Serbia se spune că ar fi ținut din scurt de președintele Aleksandar Vucic. Criticii suspectează că duritatea împotriva migranților la frontierele sârbe din Serbia este de multă vreme politică guvernamentală. Tocmai de aceea este atât de importantă hotărârea Curții Constituționale.

    Susținere din partea UE?
    În toamna anului 2015, Vucic a lăudat-o pe Angela Merkel pentru politica liberală față de refugiați. Un an mai târziu, cele două țări vecine Ungaria și Croația și-au închis frontierele, făcând astfel migrația pe ruta balcanică practic imposibilă.

    În Serbia au crescut îngrijorările cu privire la faptul că țara ar putea deveni o fundătură pentru sute de mii de migranți. ”Am ridicat un scut protector impenetrabil la granițe”, se lăuda generalul militar sârb Milan Gujanica într-un interviu acordat agenției de știri Taniug în mai 2017.

    Numai în primele luni ale anului, 20.000 de persoane, majoritatea afgani, au fost împiedicate să treacă granița sârbă, a adăugat Gujanica. În aceeași perioadă au fost arestați 140 de contrabandiști.

    Această politică dură este în mod evident susținută de UE, la granițele sârbești patrulând, pe lângă ofițeri și soldați de poliție locali, inclusive cincizeci de ofițeri de poliție din diferite țări ale UE.

    Serbia trebuie să plătească despăgubiri

    Biroul de la Belgrad al Agenției ONU pentru Refugiați a criticat că numai în noiembrie 2016, aproximativ o mie de persoane au fost expulzate ilegal din Serbia. De ani de zile, activiștii pentru drepturile omului documentează acțiunile în acest domeniu ale polițiștilor croați și bulgari.

    Însă o hotărâre precum cea actuală a Curții Constituționale din Serbia nu a existat până acum. Statul sârb trebuie să plătească 1.000 de euro pe cap de locuitor afganilor șicanați de polițiști. Avocatul Kovačević este încă în contact cu mulți dintre ei. Potrivit acestuia, cei mai mulți dintre afgani au ajuns de multă vreme în Germania.

    Sursa: dw.com

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies