Blog

  • 09 oct.

    Balcanii de Vest sunt ruta de tranzit sau furnizor de migranti?

    ruta_balcanicaO analiza atenta a datelor oficiale, puse la dispozitie de tarile UE, “unde ajung migrantii si doresc sa se stabileasca”, releva unele lucruri interesante. O buna parte a acestora provine din Siria, tara greu incercata de evenimente violente, unde oamenii nu mai pot trai in pace si liniste. O alta parte a migrantilor provine din Afganistan. Nici acolo nu e liniste si pacea se lasa inca asteptata. Mai exista un numar important de migranti care provin din Irak. Motivatia acestora este similara cu cea a migrantilor proveniti din Siria. ISIS le face viata amara, atunci cand nu le-o ia de-a dreptul.

    O alta componenta importanta,  care ingroasa randurile migrantilor, provine de prin tari situate in Nordul Africii, sau chiar de prin “republici” situate aiurea, prin centrul Africii. Motivatiile migrantilor care provin de prin astfel de tari sunt de regula, de ordin economic, iar eforturile lor de a ajunge intr-o lume mai buna,  sunt rasplatite in final cu o “recompensa” care consta intr-o viata de azilant, in tari care le ofera perspective mai bune.

    Cea mai interesanta componenta insa, o reprezinta migrantii proveniti din tările din Balcanii de Vest, care  au (re)devenit sursă de migraţie în UE. Cifrele refugiaților proveniti din Albania sunt mult superioare celor care se refera la Iraku sau Afganistan.

    Balcanii de Vest reprezinta o ruta in sine pentru migranti, asemenea unei conducte, care dreneaza mase de migranti intre Mediterana de Est si Vestul UE. Daca in aceasta conducta se “scurg”si populatii de albanezi, kosovari, macedoneni, sarbi, atunci, la capatul ei (tari din UE, cu o rata a bunastarii ridicata), presiunea creste.

    Incet dar sigur aceste țări balcanice devin sursă de migrație în UE.  Cele mai multe persoane din Balcanii de Vest își părăsesc țările de origine pentru a se stabili în Germania. Acest lucru este semnalat si de catre autoritatile sarbe, care afirma ca multi cetateni macedoneni se alatura grupurilor de migranti care provin din Orientul Mijlociu, Asia sau Africa si tranziteaza spre Ungaria sau Croatia.

    Autoritatile austriece afirma ca de la începutul anului 2015,  mai mult de  40% dintre cele 218 mii de aplicaţii înregistrati la Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi,  provin din ţările Balcanilor de Vest. Kosovo este un furnizor important de migranti, situandu-se pe locul doi, dupa Siria, ca si tara de provenienta a migrantilor. Circa 33 de mii de solicitări de azil au fost depuse anul acesta de catre migrantii de origine kosovara, numai in Austria.

    Albania se afla pe locul urmator, cu aproape 30 de mii de refugiati care aplica pentru un statut de refugiat, iar Serbia cu 18 mii. Numarul refugiatilor kosovari, cel al sarbilor sau al albanezilor depaseste cu mult numarul refugiatilor irakieni sau afgani.

    Desi la reuniunea pe tema Balcanilor de Vest, ce a avut loc la Viena, pe 27 august, anul acesta,  s-a stabilit că toate statele din regiunea Balcanilor de Vest au făcut suficiente progrese în privinţa statului de drept şi a drepturilor omului pentru a fi definite ca „ţări sigure” de către membrii UE, totusi exodul acesta nu inceteaza. Ba mai mult, ia o amploare demna de a crea temeri in randurile oficialilor europeni.  Acestia pun in balanta deja statutul politic al statelor din Balcanii de Vest, mentionate ca surse de migranti. Fie sunt state (potential) candidate la integrare europeană, fie sursă de migraţie în Uniunea Europeana.

    Fenomenul migratiei catre Uniunea Europeana va continua. Este un process care se afla abia la inceput. Rutele se vor diversifica, dar din considerente geografice, administrative si mai ales politice, ruta Balcanilor de Vest, va continua sa fie alimentata si in urmatoarea perioada. Probabil ca apogeul va fi atins in primavara sau vara anului 2016, cand se prognozeaza un si mai mare aflux de populatie spre centrul, Vestul si Nordul Europei.

    Ramane de vazut cum vor fi gestionate aceste populatii si cum se va pregati UE in aceasta iarna pentru valurile urmatoare. Absortia de populatie este necesara pentru Europa, fiind in prezent unicul continent cu o rata demografica negativa.

    Inca nu a stabilit nimeni criterii calitative privitoare la  modul in care se va face selectia refugiatilor. Sau poate doar state mari ca Germania, Franta sau Marea Britanie au deja proceduri de selectie pentru refugiati. Referirea la criteriile “calitative” trebuie avuta in vedere si de Romania, care va primi un numar insemnat de refugiati, distribuiti prin “cotele obligatorii”impuse de catre UE.

    Interesante vor fi criteriile dupa care refugiatii vor fi distribuiti in tari ca Romania. Cine le va stabili? Va evalua Romania statutul acestor refugiati? Sau vor fi evaluati din punct de vedere profesional, social, varsta, educatie, sanatate, etc, de catre Germania sau/si Franta?

    Riscul ca Romania sa preia refugiati care sa devina direct beneficiar de servicii sociale este crescut, in conditiile in care selectia se face de catre alte state, urmand ca refugiatii sa fie distribuiti ulterior catre state mai mici.

    Probabil ca la Consiliul European – JAI, statele mai mici, care s-au opus sistemului de cote obligatorii, ar fi trebuit macar generic sa puna si problema  criteriilor de redistribuire a migrantilor, daca nu chiar sa prevada un mecanism care sa le fereasca de absortia unor populatii necalificate, imbatranite sau cu risc ridicat de inadaptare sociala.

Comentariu

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării reprezintă acceptul dvs. pentru această folosință. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri vedeți
politica de utillizare cookie-uri
Setări cookie
Accept toate Cookie-urile
By continuing to browse or by clicking "Accept All Cookies" you agree to the storing of first and third-party cookies on your device to enhance site navigation, analyze site usage, and assist in our marketing efforts.
Cookie Policy
Cookie Settings
Accept All Cookies